Istoria veche a comunei

Satul Miroslava este atestat istoric din anul 1579. Originea denumirii se pare că ar fi numele propriu Miroslav, întâlnit în documente vechi din Moldova și Țara Românească.

În anul 1571, la Iași, Petru Vodă întărește nepoților lui Ghedeon Popa și Miroslav stăpânire pe jumatate din satul Dolniceni:

Vestigiile arheologice

 Săpăturile arheologice au scos la iveală urme ale existenței umane pe aceste meleaguri datând din neolitic. Pe Dealul Nucului, lângă satul Valea Adâncă, au fost descoperite topoare de silex din neoliticul târziu. În sudul satului Brătuleni s-au descoperit, din perioada de trecere de la epoca neolitică la cea a bronzului, urme ale unei așezări cu locuințe, precum și resturi de ceramică. Urme din prima epocă a fierului s-au descoperit la Cornești, Găureni, Proselnici, Uricani.

Atestarea documentară

Dovezi ale locuirii continue încă din timpuri străvechi pe aceste meleaguri au fost descoperite în diverse situri arheologice, comuna Miroslava având în componența ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona județului Iași. Prima menționare documentară a unei localități din arealul comunei Miroslava face referire la Vorovești și datează din anul 1434. Celelalte sate componente sunt atestate istoric astfel:

• Balciu - 1446;
• Brătuleni - 1456;
• Uricani - 1456;
• Proselnici - 1490;
• Ciurbești - 1503;
• Miroslava - 1579;
• Găureni - 1583;
• Cornești - 1613;
• Horopaz - 1646;
• Valea Adâncă -1772;
• Dancaș - 1820;
• Valea Ursului - 1864;

Stema comunei

 Crucea și coarda de vie pleacă de la vechea stemă a familiei Sturdza (o cruce pe care era înfășurat un șarpe), arătând că în casele acestei familii funcționează Liceul Agricol din Miroslava, de veche tradiție. Același simbol face trimitere și la vestita podgorie de la Uricani, aflată pe teritoriul comunei Miroslava. Balanța provine din stema familiei Beldiman. Episcopul Apamias Beldiman a ctitorit biserica din satul Cornești în anul 1833 și a renovat biserica din Miroslava. Săgeata cu două vârfuri, flancată de stea și cornul de lună, reprezintă vechea stemă a lui Ciurba (sec. al XV-lea), de la care se trage numele satului și al lacului Ciurbești. Coroana murală cu un singur turn marchează rangul de comună. Stema comunei Miroslava a fost adoptată de Consiliul Local în anul 2007.

Date demografice

Ne vom referi în cele ce urmează la numărul de locuitori din comuna Miroslava. Trebuie precizat însă că între anii 1950 și 1968 comuna Miroslava a dispărut ca unitate administrativă, reapărand în 1968 ca urmare a Legii Organizării administrativ-teritoriale, prin contopirea comunelor Uricani și Cornești. În perioada comunistă, dacă luăm ca etalon anul 1977, 48,7% din totalul locuitorilor comunei Miroslava lucrau în agricultură (1.632 de persoane la C.A.P.Uricani și Cornești, iar 203 persoane la I.A.S. Miroslava). Un procentaj de 26% din populația comunei Miroslava era ocupat în industrie și construcții. Este interesant de reținut faptul că 1.702 persoane, adică 45% din populația comunei, migrau zilnic pentru muncă în oraș. La recensămăntul din 1912, șase sate ale comunei aveau peste 200 de locuitori, Uricani și Vorovești depășind 400. În 1966, în satul Miroslava trăiau 983 de persoane. La recensământul din 1977,numărul de locuitori din întreaga comună era de 6.980, iar la începutul anului 1980 crescuse la 7.041 pentru ca în 2013 să ajungă la 12.150.

Numărul gospodăriilor este în continuă crestere în toate satele comunei Miroslava. Cea mai spectaculoasă dezvoltare o are satul Valea Adâncă, ale cărui străzi se învecinează cu alte artere ale municipiului Iași. Din 1912 până în prezent, de la 231 la 12.150 de locuitori, populația comunei a crescut de 52,59 ori.

Structura socio-demografică la nivelul anului 2012 arată astfel: